PASSIVE FORM:
INDICATIVE
PRESENT
I sing.
concămăror
II sing.
concămărāris, concămărāre
III sing.
concămărātur
I plur.
concămărāmur
II plur.
concămăramĭni
III plur.
concămărantur
IMPERFECT
I sing.
concămărābar
II sing.
concămărabāris, concămărabāre
III sing.
concămărabātur
I plur.
concămărabāmur
II plur.
concămărabamĭni
III plur.
concămărabantur
FUTURE
I sing.
concămărābor
II sing.
concămărabĕris, concămărabĕre
III sing.
concămărabĭtur
I plur.
concămărabĭmur
II plur.
concămărabimĭni
III plur.
concămărabuntur
PERFECT
I sing.
concamaratus, –a, –um sum
II sing.
concamaratus, –a, –um es
III sing.
concamaratus, –a, –um est
I plur.
concamarati, –ae, –a sumus
II plur.
concamarati, –ae, –a estis
III plur.
concamarati, –ae, –a sunt
PLUPERFECT
I sing.
concamaratus, –a, –um eram
II sing.
concamaratus, –a, –um eras
III sing.
concamaratus, –a, –um erat
I plur.
concamarati, –ae, –a eramus
II plur.
concamarati, –ae, –a eratis
III plur.
concamarati, –ae, –a erant
FUTURE PERFECT
I sing.
concamaratus, –a, –um ero
II sing.
concamaratus, –a, –um eris
III sing.
concamaratus, –a, –um erit
I plur.
concamarati, –ae, –a erimus
II plur.
concamarati, –ae, –a eritis
III plur.
concamarati, –ae, –a erunt
SUBJUNCTIVE
PRESENT
I sing.
concămărer
II sing.
concămărēris, concămărēre
III sing.
concămărētur
I plur.
concămărēmur
II plur.
concămăremĭni
III plur.
concămărentur
IMPERFECT
I sing.
concămărārer
II sing.
concămărarēris, concămărarēre
III sing.
concămărarētur
I plur.
concămărarēmur
II plur.
concămăraremĭni
III plur.
concămărarentur
PERFECT
I sing.
concamaratus, –a, –um sim
II sing.
concamaratus, –a, –um sis
III sing.
concamaratus, –a, –um sit
I plur.
concamarati, –ae, –a simus
II plur.
concamarati, –ae, –a sitis
III plur.
concamarati, –ae, –a sint
PLUPERFECT
I sing.
concamaratus, –a, –um essem
II sing.
concamaratus, –a, –um esses
III sing.
concamaratus, –a, –um esset
I plur.
concamarati, –ae, –a essemus
II plur.
concamarati, –ae, –a essetis
III plur.
concamarati, –ae, –a essent
IMPERATIVE
PRESENT
II sing.
concămărāre
II plur.
concămăramĭni
FUTURO
II sing.
concămărātor
III sing.
concămărātor
II plur.
–
III plur.
concămărantor
PARTICIPIO
PERFECT
concamaratus, –a, –um
INFINITIVE
PRESENT
concămărāri
PERFECT
Singular:
concamaratus, –a, –um esse
Plural:
concamarati, –ae, –a esse
FUTURO
concamaratum esse
GERUND
concămărandus, –a, –um
SUPIN
concamaratu
View the active form of this verb
concămăror tr. v. I conjug.
---CACHE---
Our sites
- Dizionario italiano
- Grammatica italiana
- Verbi Italiani
- Dizionario latino
- Dizionario greco antico
- Dizionario francese
- Dizionario inglese
- Dizionario tedesco
- Dizionario spagnolo
- Dizionario greco moderno
- Dizionario piemontese
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Our mobile applications
Android