Donazione

dispătens


adjective present participle II class

See the translation of this word



MASCULINE
SINGULAR
Nom.
dispătens
Gen.
dispătentis
Dat.
dispătenti
Acc.
dispătentem
Abl.
dispătens
Voc.
dispătenti
PLURAL
Nom.
dispătentes
Gen.
dispătentium
Dat.
dispătentibus
Acc.
dispătentes
Abl.
dispătentes
Voc.
dispătentibus
FEMININE
SINGULAR
Nom.
dispătens
Gen.
dispătentis
Dat.
dispătenti
Acc.
dispătentem
Abl.
dispătens
Voc.
dispătenti
PLURAL
Nom.
dispătentes
Gen.
dispătentium
Dat.
dispătentibus
Acc.
dispătentes
Abl.
dispătentes
Voc.
dispătentibus
NEUTER
SINGULAR
Nom.
dispătens
Gen.
dispătentis
Dat.
dispătenti
Acc.
dispătens
Abl.
dispătens
Voc.
dispătenti
PLURAL
Nom.
dispătentia
Gen.
dispătentium
Dat.
dispătentibus
Acc.
dispătentia
Abl.
dispătentia
Voc.
dispătentibus

‹ dispartitus
dispătĕo ›

Browse the dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
dispartio tr. v. IV conjug.
dispartĭor tr. v. IV conjug.
dispartior dep. tr. v. IV conjug.
dispartitūrūs adj. fut. part.
dispartitus adj. perf. part. I cl.
dispătens adj. pres. part. II cl.
dispătĕo intr. v. II conjug.
dispectĭo fem. noun III decl.
dispectŏr masc. noun III decl.
dispectūrūs adj. fut. part.
dispectŭs masc. noun IV decl.
dispectus adj. perf. part. I cl.
dispectus adj. perf. inf.
dispellens adj. pres. part. II cl.
dispello tr. v. III conjug.
dispellor tr. v. III conjug.
dispendens adj. pres. part. II cl.
dispendĭōsus adj. I cl.
dispendĭum nt. noun II decl.
dispendo tr. v. III conjug.
{{ID:DISPATENS100}}
---CACHE---
Olivetti Media Communication
Our sites
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Our mobile applications
Android