Donazione

poenitor


masculine noun III declension

See the translation of this word



MASCULINE
SINGULAR
Nom.
poenitor
Gen.
poenitoris
Dat.
poenitori
Acc.
poenitorem
Abl.
poenitore
Voc.
poenitor
PLURAL
Nom.
poenitores
Gen.
poenitorum
Dat.
poenitorĭbus
Acc.
poenitores
Abl.
poenitorĭbus
Voc.
poenitores

‹ poenitio
poenitūrūs ›

Browse the dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
poenitens adj. pres. part. II cl.
poenitentia fem. noun I decl.
poeniteo tr. and intr. v. II conjug.
poenitĕor tr. and intr. v. II conjug.
poenitio fem. noun III decl.
poenitor masc. noun III decl.
poenitūrūs adj. fut. part.
poenitus adj. perf. part. I cl.
poenitus adj. perf. inf.
Poenix adj. II cl.
Poenŭlus masc. noun II decl.
Poenus adj. I cl.
Poenus masc. noun II decl.
pŏēsis fem. noun III decl.
pŏēta masc. noun I decl.
pŏētans adj. pres. part. II cl.
pŏētĭca fem. noun I decl.
pŏētĭce fem. noun I decl.
pŏētĭcē adv.
pŏētĭcus adj. I cl.
{{ID:POENITOR100}}
---CACHE---
Olivetti Media Communication
Our sites
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Our mobile applications
Android