Donazione

concămărans


adjective present participle II class

See the translation of this word



MASCULINE
SINGULAR
Nom.
concămărans
Gen.
concămărantis
Dat.
concămăranti
Acc.
concămărantem
Abl.
concămărans
Voc.
concămăranti
PLURAL
Nom.
concămărantes
Gen.
concămărantium
Dat.
concămărantibus
Acc.
concămărantes
Abl.
concămărantes
Voc.
concămărantibus
FEMININE
SINGULAR
Nom.
concămărans
Gen.
concămărantis
Dat.
concămăranti
Acc.
concămărantem
Abl.
concămărans
Voc.
concămăranti
PLURAL
Nom.
concămărantes
Gen.
concămărantium
Dat.
concămărantibus
Acc.
concămărantes
Abl.
concămărantes
Voc.
concămărantibus
NEUTER
SINGULAR
Nom.
concămărans
Gen.
concămărantis
Dat.
concămăranti
Acc.
concămărans
Abl.
concămărans
Voc.
concămăranti
PLURAL
Nom.
concămărantia
Gen.
concămărantium
Dat.
concămărantibus
Acc.
concămărantia
Abl.
concămărantia
Voc.
concămărantibus

‹ concallesco
concămărātĭo ›

Browse the dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
concalfăciens adj. pres. part. II cl.
concalfăcĭo tr. v. III conjug. end. -io
concalfactōrĭus adj. I cl.
concallescens adj. pres. part. II cl.
concallesco intr. v. III conjug.
concămărans adj. pres. part. II cl.
concămărātĭo fem. noun III decl.
concamaratūrūs adj. fut. part.
concamaratus adj. perf. part. I cl.
concamaratus adj. perf. inf.
concămăro tr. v. I conjug.
concămăror tr. v. I conjug.
concămĕrans adj. pres. part. II cl.
concămĕrātĭo fem. noun III decl.
concameratūrūs adj. fut. part.
concameratus adj. perf. part. I cl.
concameratus adj. perf. inf.
concămĕro tr. v. I conjug.
concămĕror tr. v. I conjug.
Concăni masc. noun II decl.
{{ID:CONCAMARANS100}}
---CACHE---
Olivetti Media Communication
Our sites
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Our mobile applications
Android