Donazione

disiectans


adjective present participle II class

See the translation of this word



MASCULINE
SINGULAR
Nom.
disiectans
Gen.
disiectantis
Dat.
disiectanti
Acc.
disiectantem
Abl.
disiectans
Voc.
disiectanti
PLURAL
Nom.
disiectantes
Gen.
disiectantium
Dat.
disiectantibus
Acc.
disiectantes
Abl.
disiectantes
Voc.
disiectantibus
FEMININE
SINGULAR
Nom.
disiectans
Gen.
disiectantis
Dat.
disiectanti
Acc.
disiectantem
Abl.
disiectans
Voc.
disiectanti
PLURAL
Nom.
disiectantes
Gen.
disiectantium
Dat.
disiectantibus
Acc.
disiectantes
Abl.
disiectantes
Voc.
disiectantibus
NEUTER
SINGULAR
Nom.
disiectans
Gen.
disiectantis
Dat.
disiectanti
Acc.
disiectans
Abl.
disiectans
Voc.
disiectanti
PLURAL
Nom.
disiectantia
Gen.
disiectantium
Dat.
disiectantibus
Acc.
disiectantia
Abl.
disiectantia
Voc.
disiectantibus

‹ dīsĭcĭor
disiecto ›

Browse the dictionary

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
dishĭascens adj. pres. part. II cl.
dishĭasco intr. v. III conjug.
dīsĭciens adj. pres. part. II cl.
dīsĭcĭo tr. v. III conjug. end. -io
dīsĭcĭor tr. v. III conjug. end. -io
disiectans adj. pres. part. II cl.
disiecto tr. v. I conjug.
disiector tr. v. I conjug.
disiectūrūs adj. fut. part.
disiectŭs masc. noun IV decl.
disiectus adj. perf. part. I cl.
disiectus adj. perf. inf.
disintericus adj. I cl.
dīsiugans adj. pres. part. II cl.
disiugatūrūs adj. fut. part.
disiugatus adj. perf. part. I cl.
disiugatus adj. perf. inf.
dīsiugo tr. v. I conjug.
dīsiugor tr. v. I conjug.
dīsiunctē adv.
{{ID:DISIECTANS100}}
---CACHE---
Olivetti Media Communication
Our sites
En français
In english
In Deutsch
En español
Em portugues
По русски
Στα ελληνικά
Ën piemontèis
Our mobile applications
Android